TerenInfo Oradea
Oradea, mai demult Oradea Mare (în maghiară “Nagyvárad”, în germană “Großwardein”, în idiş אורדאה, în latină “Magnovaradinum”, în slovacă “Vel'ký Varadín”, în turcă “Varat”, în italiană “Gran Varadino”) este reşedinţa şi cel mai mare municipiu al judeţului Bihor, situat în vestul României, pe râul Crişul Repede, în imediata apropiere a graniţei cu Ungaria. Totodată este şi cel mai important oraş din regiunea istorică Crişana. La recensământul din 2002 municipiul avea 206.614 de locuitori. Zona metropolitană, care include şi nouă comune învecinate, avea în anul 2007 populaţia de circa 250.000 de locuitori, dintre care 70% români, 27% maghiari ş.a. În perioada interbelică 20,6% din populaţia oraşului era alcătuită din evrei, fiind consemnate de asemenea comunităţi de germani, slovaci, ucraineni etc.
Staţiunile balneare Băile Felix şi Băile 1 Mai se află la o distanţă de 8 km, respectiv 4 km de oraş. Pe lângă apele termale recunoscute pe plan internaţional pentru efectele lor terapeutice, în această zonă se găseşte o formaţiune carstică spectaculoasă, mai exact, un aven cu o adâncime de 86 de metri, denumit în zonă "Craterul de la Betfia", precum şi pârâul termal Peţa, cu o vegetaţie tropicală unică în Europa.
De secole, municipiul Oradea a reprezentat un punct important de referinţă pentru zonă, fiind cel mai important centru cultural şi comercial. În Evul Mediu, în Cetatea Oradiei exista un observator astronomic, primul în Europa. Drept urmare, meridianul 00 trecea prin Oradea.
Oradea (în latină Varadinum) este menţionată pentru prima dată la 1113, într-o diplomă a abaţiei benedictine din Zobor, în care apare numele episcopului Sixtus Varadiensis şi al comitelui Saul de Bychar, însă rădăcinile sale sunt de origine romano-dacică, descoperirile arheologice atestând că în zona Salca din oraş şi zona Băilor Felix erau stabiliţi romani şi daci. De-a lungul Evului Mediu, cetatea a devenit loc de convieţuire pentru un mozaic etnic care a contribuit la stabilirea componenţei etnice de astăzi al Oradiei: români, maghiari, austrieci, slovaci, evrei, ucraineni şi turci.
